Dimineața devine tot mai rece, iar iarba ține roua până aproape de prânz. Frunzele din nuc au început să cadă peste straturi, dovlecii s-au lăsat pe o parte, iar prin colțul cu roșii nu mai e decât sfoara care le-a ținut. Mulți grădinari își spun în octombrie că se mai gândesc și că oricum e prea târziu. De fapt, lunile reci sunt cele care hotărăsc cum arată grădina în aprilie. Câteva ore bine folosite acum îți scutesc săptămâni de alergat în primăvară, când totul se întâmplă deodată și pământul nu așteaptă pe nimeni.
Curățenia care chiar ajută
Nu tot ce pare dezordine trebuie scos. Tulpinile uscate de la flori înalte oferă adăpost insectelor folositoare și păsărilor, iar un strat de frunze la baza arbuștilor protejează rădăcinile. Ce trebuie scos fără ezitare sunt plantele bolnave: frunzele cu pete, roșiile atinse de mană, fructele mumificate rămase pe ramuri. Ele păstrează sporii peste iarnă și îi eliberează în primăvară.
Nu le pune în compost dacă nu ești sigur că grămada se încinge suficient. Mai bine le duci la gunoiul menajer sau le arzi, acolo unde regulile locale permit. Același lucru e valabil pentru buruienile care au făcut semințe.
Strânge frunzele de pe gazon cât mai repede. Un strat gros care rămâne săptămâni întregi sub ploaie și apoi sub zăpadă sufocă iarba și o lasă pârjolită în martie. Frunzele sănătoase merg bine la compost sau pot fi adunate separat într-un țarc de sârmă, unde se transformă, în doi ani, într-un pământ foarte bun pentru straturi.
Pământul nu trebuie lăsat gol
Un strat dezgolit, bătut de ploi și de vânt, își pierde din structură și din hrană. Ai două soluții simple: îl acoperi cu mulci sau semeni un îngrășământ verde. Paiele, frunzele mărunțite sau compostul parțial descompus formează o pătură care ține umezeala și moderează temperatura.
Îngrășămintele verzi, precum secara sau muștarul semănat târziu, își fac treaba în tăcere. Rădăcinile lor țin solul, iar în primăvară se încorporează și îl hrănesc. Alege planta după ce urmează să crești acolo, pentru că unele nu se potrivesc cu anumite culturi.
Dacă ai pământ greu, argilos, toamna este momentul să-l întorci sau să-l afânezi grosier, lăsând bulgării mari. Înghețul și dezghețul îi sparg în timpul iernii și îl fac mai ușor de lucrat. Pământul nisipos nu are nevoie de asta, iar răsturnarea lui nu face decât să-l usuce mai repede.
Pomii și arbuștii înainte de ger
Plantarea de toamnă merge bine pentru mulți pomi și arbuști, pentru că rădăcinile au timp să se prindă înainte de venirea înghețului. Pământul este încă cald, iar ploile ajută. Udă generos după plantare, chiar dacă vremea pare umedă, și pune mulci în jurul trunchiului, fără să-l lipești de scoarță.
La pomii deja crescuți, verifică trunchiul. Scoarța crăpată sau lăsată poate fi un semn de boli ascunse, iar fisurile adânci devin adăposturi pentru dăunători. Mulți grădinari văruiesc trunchiul la baza lui, pentru a-l apăra de diferențele mari de temperatură din iernile cu zile însorite și nopți geroase.
Tăierile mari se lasă, în general, pentru sfârșitul iernii, dar crengile rupte sau uscate pot fi scoase acum. Pe vreme uscată, înainte de ploile mari, e momentul și pentru o privire asupra sprijinelor: araci slăbiți, sfori putrezite, lanțuri care strâng prea tare un trunchi tânăr. Un copăcel proaspăt plantat poate fi smuls de un vânt de noiembrie dacă nu e ținut bine, dar o legătură prea strânsă îi taie scoarța pe măsură ce crește. Taie curat, aproape de ramura mamă, cu unelte bine ascuțite și dezinfectate. O rană făcută neglijent se vindecă greu și lasă loc infecțiilor.
Plantele din ghiveci și cele sensibile
Mulți au câte un lămâi, o mușcată sau o plantă de balcon care nu rezistă iarna afară. Mută-le înainte de primele nopți cu temperaturi apropiate de zero, nu după. O noapte rece poate strica ce a crescut luni întregi.
Înainte de a intra în casă, verifică plantele pentru păduchi, păianjeni sau melci ascunși în pământ. Scutură-le, spală frunzele și, dacă e nevoie, schimbă stratul de deasupra al ghiveciului. Altfel aduci problema în casă, unde se înmulțește fără dușmani naturali.
În spațiul de iernare, lumina și udarea sunt cele mai importante. Multe plante stau bine într-o cameră răcoroasă și luminoasă, cu apă puțină, mult mai puțin decât vara. Excesul de apă face mai mult rău decât uscăciunea, pentru că rădăcinile putrezesc în pământul rece.
Bulbii, usturoiul și ceea ce se plantează acum
Octombrie este luna bulbilor. Lalelele, narcisele și zambilele se plantează acum, la o adâncime de aproximativ trei ori înălțimea bulbului. Pune-i cu vârful în sus, în pământ bine drenat, și adaugă puțin nisip sub ei dacă solul reține apa.
Usturoiul de toamnă se pune și el în pământ, iar ceapa verde de iarnă la fel. Căpățânile plantate acum prind rădăcini, iar primăvara pornesc devreme și dau bulbi mai mari. Alege cei mai sănătoși căței și nu folosi pe cei cu pete sau cu semne de mucegai.
- Verifică bulbii înainte de plantare și aruncă-i pe cei moi sau mucegăiți.
- Notează pe o etichetă locul și soiul, ca să nu sapi peste ei în primăvară.
- Pune un strat subțire de mulci după plantare, dar nu prea gros, ca să nu-i sufoci.
- Ferește-i de rozătoare cu o plasă fină dacă ai probleme cu ele.
- Udă o singură dată bine dacă toamna e secetoasă.
Compostul: ce intră și când se întoarce
Toamna produce cel mai mult material pentru compost: frunze, resturi de legume, iarbă tăiată pentru ultima dată, tulpini uscate. Secretul unei grămezi care se descompune bine este echilibrul dintre materialul verde, bogat în apă și azot, și cel brun, uscat, bogat în carbon. Dacă pui prea multe resturi proaspete, grămada devine o masă lipicioasă și urât mirositoare. Dacă pui doar frunze uscate, nu se întâmplă aproape nimic.
Stratifică-le: un strat de resturi verzi, apoi unul de frunze sau de crengi mărunte. Crengile oferă aer, iar aerul este esențial pentru microorganismele care lucrează. Dacă toamna e uscată, stropește grămada cu puțină apă, ca să rămână umedă, nu udă.
Întoarce compostul cu o furcă o dată sau de două ori înainte de iarnă, ca să se amestece și să capete oxigen. Acoperă-l cu un carton sau cu o prelată, astfel încât ploile reci să nu-l spele și să nu-i ia hrana. În primăvară, ce e deja descompus se împrăștie pe straturi, iar restul se întoarce și se mai lasă o vreme.
Evită să pui în el carne, grăsimi sau resturi de la animale de companie, pentru că atrag șoareci și miros. Plantele bolnave și buruienile cu semințe rămân și ele pe dinafară.
Viețuitoarele care iernează în grădina ta
Un colț mai sălbatic, lăsat anume, găzduiește multe vietăți utile. Buștenii, grămezile de crengi și frunzele adunate sub un gard sunt adăposturi pentru arici, broaște și insecte care, primăvara, te ajută să ții dăunătorii sub control. Un arici găsit în octombrie într-o grămadă de frunze caută un loc ferit, deci evită să dai foc sau să muți fără grijă acele grămezi.
Păsările au nevoie de apă și de hrană când vremea se răcește. O farfurie cu apă proaspătă, schimbată în zilele geroase, și câteva semințe puse într-un loc ferit de pisici fac mult. Nu le da pâine, care nu le face bine, ci semințe de floarea-soarelui și cu fructe uscate.
Nu tăia tot ce a înflorit. Capsulele cu semințe de la unele flori sunt mâncare pentru păsările mici, iar tulpinile goale găzduiesc albine solitare. Grădina nu trebuie să arate ca pe hârtie ca să fie sănătoasă. Un echilibru între curat și lăsat în pace aduce, în timp, mai puține boli și mai puțină muncă.
Uneltele, sistemul de udare și șopronul
Înainte de ger, golește furtunurile și sistemele de picurare. Apa rămasă în ele îngheață, se dilată și sparge conductele. Demontează ce se poate demonta și depozitează la loc ferit, uscat.
Curăță uneltele, șterge-le de pământ și unge-le cu puțin ulei. Un cuțit de tăiat ascuțit toamna este un cuțit care nu te va supăra în martie. Verifică și combustibilul din motocositoare: dacă îl lași în rezervor, se poate altera peste iarnă, așa că golește-l sau folosește un aditiv de conservare.
Dacă ai un butoi sau un rezervor pentru apa de ploaie, golește-l până la jumătate sau scoate dopul, ca gheața să nu-i crape pereții. Același lucru se aplică vaselor mari de lut sau de ceramică lăsate afară: ele absorb apa, iar înghețul le sparge de la an la an. Mută-le sub un acoperiș, întoarse cu gura în jos, sau înfășoar-le în folie cu bule. Aruncă o privire în șopron. Ce nu ai folosit în tot anul probabil nu îți mai trebuie, iar spațiul eliberat te ajută la primăvară.
În sâmbăta aceasta, alege o singură treabă și fă-o până la capăt, în loc să începi zece. Poate fi plantatul bulbilor, golitul furtunurilor sau acoperirea straturilor goale. Fixează-ți apoi pe calendar încă două sâmbete pentru celelalte treburi, până la primul îngheț puternic. Grădina îți va răspunde în primăvară cu mai puțină muncă și mai multă bucurie.
